 Muzica
 Haideți, haideți, haideți, haideți, haideți, haideți,
 vă aștept, vă aștept, vă aștept,
 puteți să luăți loc,
 Puteti să o opriți?
 Să vă ignorați în continuare?
 Vă aștep, vă aștep, vă aștep, vă aștep...
 Da.
 Deci practic alegeți să mă ignorați în continuare, e
 perfect în regulă.
 E ok. Și poate dacă încep să vorbesc încerți și să vă spun
 că...
 E posibil să vă spună...
 că am o strategie de a face bani rapid.
 Și banii ăștia...
 Banii pe care îi faci rapid,
 dacă îți spun și unde să investești...
 Cine ar vrea să primească portofoliu meu de investiție?
 Portofoliu meu de investiție, mâna sus, ok?
 Ok, portofoliu meu... nimeni?
 Ah, ok. Deci cei care mă ignore...
 STAĂ DROţI!
 Luați loc!
 Bun.
 De ce rata?
 M-ati obligat.
 Hai, ca dupa aia dicesc ca va tin mai mult.
 Bun.
 Cine s-a distrat?
 Ah, ok, deci nu mai eu. Perfect.
 Ce?
 Cine s-a frustrat?
 Ah, ok, ok, ok.
 Bun.
 Andra acolo sus la tine, te rog, este o domnisoara care ma
 ignora cu desavarsire.
 Chiar acum timp ce vorbezi despre ea,
 da, tu la tine ma refer,
 ridica mana, te rog, ca ti-ai prins cat de scris pe tine
 vorbesc,
 mai in spatele tau un pic,
 locul numarul 3,
 langa, asa, iti multumesc, salut!
 ...
 Cum a fost?
 Te vad rar, si atunci va incep sa va ochet
 pe astia care nu vorbiti cu mine,
 ca sa va provoc. Cum a fost, Mandro?
 Nu pot sa cred, ca nu mai e numit,
 dar acum daca m-ai numit, asta e.
 Nu, nu te am numit, ca nu stiu cum te cheama inca.
 Simona, vorbești rar cu mine, vezi? Cum a fost Simona?
 A fost interesant, pentru că atunci când am intrat în
 proces cu toții,
 nu înțeleg cu recadrare asta, la mine funcționează metam
odelul, nu înțeleg care-i logica.
 Și la final lucram pe provocarea unei persoane din grup și
 cumva eu am dat răspunsul cel mai aproape de adevăr întru
 un fel sau altul.
 pentru o dată brusc am înțeles.
 Și mi-am dat seama că de fapt mi-am pus eu o limitare din
 start.
 Interesant.
 Dar pentru că mi-am dat voie să fiu flexibilă, până la urmă
...
 Fii atentă că decizia de replică asta, nu pot, nu înțeleg,
 e de fapt o concluzie pe bază de presupunere
 pe care o luăm pentru că e mai facilă.
 Eu am fost foarte mult și sunt și acum uneori în contexte
 diferite.
 Mi-îmi plac foarte mult presupunerile, recunosc.
 E ceva cu care lucrez.
 Tu și tuturor femeile.
 E ceva de care încerc să scap.
 Persoanelor care...
 Glumesc, vă iubez, nu, știți că vă iubez.
 Glumesc, glumesc.
 Și ce a însemnat pentru tine faptul că ți-ai dat seama că
 ai făcut o presupunere, ai tras o concluzie și te-ai lim
itat singură?
 O mare victorie.
 Ok.
 Dar știi ce îmi spune mie faptul că ai luat această decizie
 de eu nu po nu înțeleg?
 Că ești foarte rapid de a nu lua concluzii în general.
 Asta e bine.
 E bine să iei concluzii rapid?
 Da.
 Ok, asta e un lucru bun.
 Ați văzut-o?
 Nu-mi dau seama unde bați.
 A fost cu flăc, adică cu de-alea.
 Îți mulțumesc, a fost excelent.
 Bravo.
 Mersi.
 Al cineva, cine vrea să-mi spună cele mai faine recadruri
 pe care le-ați găsit,
 ăștia care ați notat, care ați notat, mâna sus, care ați f
ost că nu ați văzut cum să vezi 15.
 Perfect.
 Tu și tu o să-mi spună.
 Marius, primă oară, că ești aici, alângă mine.
 Stai, stai, stai, că vine microfonul, că vreau să rămână pe
 înregistare.
 La lipsa relație de cuplu...
 Deci, lipsa relație de cuplu, era o propoziție acolo sau
 era o...
 Atâta scria. Lipsa relație de cuplu.
 Ok.
 Dragilor, e nevoie să vă readuc aminte. Atunci când vorbim
 și facem exercite de genul ăsta,
 e nevoie să enunțați o problemă, ca asta înseamnă și verb,
 și verb, și subiect, și prodicat, și nu o unenunți.
 Lipsa relației de cuplu. Este hipnotică.
 Nu știm la ce te referi.
 Și atunci am nevoie să scrii concret.
 Mă, doare, cred, nu vreau, vreau, mi se întâmplă, da? La
 nivel de verb, asta.
 Lipsa relației de cuplu este abstractă și e vagă.
 Da, o lomă, acum că...
 Da, așa ne-a făcut și nouă greu, pentru că n-am înțeles ce
 vrea să spun autorul.
 Și am spus ce bine este că am timp să mă cunosc pe mine.
 Este excelent!
 Atenție! Voi, acum, ca și exerciții, ați avut de făcut rec
adrări, nu miracole.
 Da? Deci dacă tehnica ți înțelezi și ai ușit să exerci ce-a
 înseamnat o recadrare,
 voi ați atins scopul exerciții și este recadrare asta.
 Sunt singură și nu sunt o relatie de cuplu,
 Excellent! Ai foarte mult timp să te cunosc pe tine însuți.
 Sau însăți. Are sens?
 Sau, mai bine să fii singur și singură,
 decât să stai să te concentrezi mereu constant pe patinerul
 de club,
 care nu apreciează ce-i oferi.
 Este asta una devăr al altor relații?
 Da sau nu?
 Și atunci eu zic, perfect, mai bine să fii singur sau sing
ură,
 decât să stai într-o relație cu cineva de nevoie.
 Mă duc mai departe. Sau de complezență.
 Evident. Cum?
 Batem-o eu, dacă mă bați nu discut cu tine altfel.
 Cum?
 Vorbește că s-aude galben imediat.
 Mi se pare nebenefic să combari două lucruri negative, un
 subiect atât de important.
 Stai un pic, tu practic faci o presupunere că a fi singură
 ceva negativ.
 În sensul cum ai spus? Păi bănuiesc că dacă altfel nu spune
am persoanele.
 Nu, presupui că da, dragă mea.
 Ok.
 Tocmai asta e ideea.
 Ea vine cu ceva negativ, ia el.
 Da.
 Da.
 Dar stiu ca e eu ea.
 N-am fost eu, dar nu cu teatra.
 N-am auzit barbații să se văi, tecă sigur.
 Dar revenim.
 Și știu și cine e, că am vorbit mai devreme.
 Dar nu...
 Nu e bine să pun...
 Ok.
 Ia, el, vine cu...
 Ia el, da?
 Vine cu provocarața și o simte negativ.
 Da.
 Prin regadrare și comparare, cum vrei tu,
 o compar cu ceva mai negativ,
 care înseamnă că asta devine brusc
 un pic măcar. Are sens?
 Logic, da?
 Dar atentie, tocmai asta e scopul recadrării.
 Să mă simt mai bine cu o limită
 pe care momentan nu pot s-o schimb.
 Nu știu, probabil că nu reacționez eu
 la chestia asta exact cu ca fi singur
 și leasca mai bine să fii...
 Nu, eu n-am zis mai bine să fii singur,
 păveci pururile a mine, iați pisici. N-am zis asta.
 Nu am zis asta.
 Am zis numai, momentan
 mai bine să ai timp
 Ai timp să te cunoaști tu pe tine decât să afli despre tine
 într-o relație cu cineva.
 Asta e foarte bun, asta e foarte bun.
 Cealaltă ți-am contestat-o când ai zis că e mai bine să fii
 singur decât să fii într-o relație neîmplinită.
 Și am zis, dar de ce trebuie să te compari păstea două?
 De ce trebuie să te vezi automat că vei fi într-o relație
 neîmplinită?
 A fost o presupunere de-a mea
 ca să fac să forțez recadrarea.
 V-am spus, eu încercam să dovedesc tehnic recadrarea, nu?
 Că nici mie nu-mi ies toate.
 Are sens? Aprecizi că te-ai îmbalat așa, dar în regulă nu
...
 Era doar...
 Mă bucur că ai curat...
 Mă rășteți pe mine, vine să...
 Bravo! Ei, nu, nu mi-am prins!
 Nu, nu...
 Fugi mă!
 Nu m-am gândit.
 Mersi! Marius, continuăm!
 Este...
 Este greu să fii antreprenor.
 Este greu să...
 Mama, cât de bună e asta!
 Este greu să fii antreprenor!
 Go!
 Am spus aici a colegii,
 sunt bucuros să ajut clientii.
 Din perspectie, în punctul de...
 Este greu să fiu antreprenor,
 Sunt bucuros să ajut clientii.
 E o forțare, dar nu e o recadrare.
 Este practică, îi dă o alternativă.
 Dar nu e o recadrare. Technic.
 Recadrare înseamnă să iei ce a zis el
 și să o interpretezi diferit.
 Adică, e greu să fie antreprenor.
 Eu am una, dar vreau să o țin. Vreau să vă cum gândiți voi.
 Mai aveți vreuna la asta cu antreprenorul?
 Marius.
 E din echipa mea.
 Așa, îți se pare că n-am notat ceva și a zis că e mai bine
 să fiu angajat.
 Este mai bine să fie angajat?
 Acolo m-aș fi dus și eu, dar hai să vedem ce zic olegii.
 Stai un pic, te rog, Mândru.
 Nu, asta îi dă un contraexemplu, se numește.
 E ok, dar e un contraexemplu din metamodel.
 Asta e metamodel. E bine.
 E regula. Metamodelul e bun, e eficient, eu doar vreau sa
 flexibilizam si alta.
 Dar iti multumesc. Alex, go, fara microfon, e langa tine.
 Adica, este greu sa iti asumi responsabilitati.
 Asa, pune-i sare.
 Si tinand cont ca...
 Tine-n cont ca esti un barbat.
 Logica, e greu sa iti asumi responsabilitati.
 Da, si tinand cont ca esti un barbat si...
 Defintia masculinului este sa-si asume responsabilitati, tu
 poate esti baietel.
 Pfff!
 Si vrei sa stai in confort si e mai bine sa treci cu regret
ul?
 Îmi place direcția în care te duci, nu e o recadrare, este
 o sare.
 E bună ca metodă, e bună ca metodă.
 Se numește avocatul diavolului, este o metodă de coaching
 asta, e bună ca metodă,
 dar nu e o recadrare.
 Uite unde m-aș duci, mai avem cineva să încerce?
 Te rog, zi tare, că te produc eu.
 Ăsta e visul antreprenorului, îmi place cum gândești, atenț
ie,
 dar tu îi zici, aduciți aminte de visul antreprenorului și
 cumva n-ai cum să uiți că e greu.
 Adică, știi, tu te duci la motivație, dar nu e o recadrare.
 Îmi place răspunsul, dar nu e o recadrare.
 Vasile, te rog, tare!
 Așa începe, așa începe o recadrare!
 O recadrare așa începe.
 Și ce preferi? Să? Sau este mai bine să...
 E mai bine să primești ordine?
 Bravo!
 Să fii biciuit că trebuie să fii la servici?
 Excellent! Asta este! Așa aș fi dat-o și eu.
 Este greu să fie antreprenor.
 Dar nu cumva e mai greu să fii angajat,
 căru ei se spune ce să facă,
 fără nicio șansa de a-și crește venitul,
 care depinde de fapt de antreprenor?
 Are sens?
 Și în momentul ăla, ei zic,
 este greu, sunt de acord cu tine.
 Și în același timp, nu este mai greu să.
 Și îi dau perspectivă opusă.
 Că și mie mi-a fost foarte greu
 să ajung, să fiu freelancer la început și acum antreprenor.
 Îmi este foarte greu, în continuare.
 Dar nu mă aș întoarce veci pururi,
 într-un moment în care mi-a și mai greu,
 când urcam în rampă munții Maramureșului,
 pe ploaie, până-n soare, pe frig,
 să urmărez golani care făceau contrabandă,
 sau ucrainieni care făceau contrabandă,
 până beznă și fără să am voie să apel lanterna,
 în noaptea de Crăciun.
 E fază reală asta.
 În momentul în care eu compar ce fac acum
 și îmi vine, pun scapă-n vreo secundă,
 să zic, e greu ce fac,
 închid ochii și începe să mă plouă până suc,
 cam păce, adică, vedeți, din orice unghi,
 n-ai cum, știi?
 Și simt vântul rece de maramure și noaptea de Crăciun, nu
 glumesc.
 Și în momentul ăla zic, comparat cu aia, asta e ușor, tate.
 Și m-am calmat instant, emoțional. Are sens?
 Și în realitate s-a schimbat ceva, realitatea s-a schimbat?
 Nu, s-a schimbat percepția mea, în realitate.
 Pentru că, în realitate,
 tot ceea ce ne dorim să facem, să obținem,
 se află în spatele unui proces care, la început, o să fie
 greu.
 Nu există să iasă ceva ce atunci durăște în viață și să fie
 ușor mereu.
 Poate să fie ușor.
 Dar va fi ușor și greu și mai greu și mai ușor și mai greu
 și ușor din nou.
 Adică eu nu este doar ușor.
 Cine caută doar ușor, e în Matrix încă cu pastirea albastră
.
 Ok?
 Matei, te rog și după aia mergem mai departe.
 Prima e frată de la tine.
 E foarte scurtă.
 Te rog.
 Îți este greu să fii antreprenor, dar ce bine că nu-ți este
 imposibil, de asemenea,
 o oportunitate incredibilă pentru a învăța lucru noi și or
icând ai plasa de siguranță,
 te poți întoarce la a fi angajat, că asta știi deja cum se
 face, dar să vedem cum e să fii și antrepunor.
 Eu cu asta-și lucrau, îți mulțumesc.
 Este greu să fii antreprenor, dar...
 Intenționat aici, da? Când zic dar, mai țineți minte cum e
 cu darul?
 Folosesc darul când vreau să am o lege și ceva negativ,
 nu-l folosesc dacă am ceva pozitiv anterior.
 Sunt de acord cu tine că este greu să fii antreprenor,
 dar
 beneficiu la aceste greutăți este că vei evolua, vei dezvol
ta și vei avea abilități
 pe care un angajat nu le va accesa niciodată.
 Are sens?
 Este greu să dar și îi dau beneficiu.
 Și atunci am anulat negativul, dar i-am dat beneficiu.
 E greu să fii antreprenor.
 Și în același timp, nu cunosc altă cale să ajung un om
 liber pe plajă în Hawaii.
 Decât antreprenoriator.
 Evident că sunt și altele, dar eu vreau să-i schimb lui
 percepția.
 Mă ajung la voi?
 Bun.
 Mai aveam...
 Da, Alex, te rog.
 Anuț, te rog, Matei.
 Și e o variantă mai...
 bună, să zicem, chestia asta, așa cum ai spus-o tu,
 față de ai oferit, de exemplu, ideea aia de plasă, de sig
uranță, cum ziceam eu...
 Nu înțeleg întrebarea ta.
 Că ziceam că...
 am folosit chestia cu angajatul, tu ai folosit-o cu...
 Dar...
 Nu găsesc alte cale. Că angajat nu ai cum să ajungi să fii
...
 la jambalii.
 Și ziceam, dar este în regulă că oricând te poți întoarce
 la plasa de siguranță.
 Știi cum i-aș mai da o io?
 Deci, e un pic combinația cu Slate of Mouse.
 E un imbajul climatic.
 E greu să fii antreprenor.
 Perfect, o să fii un angajaț superb.
 Ba, că vrei să-i pun cu sare, zic, o să fii un angajaț dep
rimat superb.
 Și el o să râdă. Cum adică?
 Zic, gândește că tu ești visul oricărui antreprenor.
 Tu ești visor care e antreprenor, ești un angajat care e fr
ică de greutatea de a fi antreprenor.
 Are sens?
 Și în momentul în care mi-ai zice mie asta, păi eu mă ridic
 și mănânc lavă, doar ca să n-ajung vreodată să fiu angajat
ul perfectă un antreprenor care e diabolic.
 Are sens?
 Și în realitate n-am schimbat nimic, am schimbat numai
 percepția.
 Atenție, notați.
 Abilitatea lingvistică de a controla, schimba, dilua sau
 crea percepții în mintea oamenilor
 te va îmbogăți și îți va da puterea să transforme nume.
 abilitatea de a crea, dilua,
 schimba sau crea percepții în mintea oamenilor
 îți va da, te va îmbogăți,
 în orice sens vrei tu, atenție,
 te va îmbogăți și îți va da puterea de a schimba lumea.
 Pentru că, dragilor, tot ce avem în viața noastră
 și ne crează emoții
 sunt în realitate percepții.
 Noi trăim pe bază de percepții.
 Noi nu avem acces la adevăr, nu vă aduceți la minte,
 nu avem acces la realitate.
 Noi nu știm ce este dincolo de căpșorul nostru,
 noi credem că vorbim de același lucru.
 În realitate nu vorbim de același lucru, credem că vorbim
 de același lucru.
 Percepțiile ne conduc comportamentele și emoțiile.
 Asta încerc să vă spun. Percepțiile.
 și în momentul în care tu ai abilitatea să se zizește perce
pția care un om
 să analizezi dacă e în favoarea ta sau nu
 după care să interviți, să-i modifici acea percepție
 mi se pară super abilitate
 și atenție, fără că își dea seama, măcar
 a, poți să o folosești limitativ și neecologic
 și să fii un manipulator de absolut, fără dubiu
 și cunosc mulți
 și mulți au fost și prin sala mea
 Nu pot să-i... Nu știu să... Nu am cum să-i citez.
 De aia predau tehnice genoase, și eu și Marius,
 de himnoză, recadrare, limbaj, himnotic și așa mai departe,
 după modulul 4-5, și când punem un pic de...
 baze, de valori.
 Dar nu pot să controlez cum le folosești.
 Dar din punctul meu de vedere, când am sestizat și am înce
put să antrenez,
 schimbarea de percepția oamenilor mi-a dat un control
 fantastic.
 Inclusiv, atenția, în momentul ăsta postez niște... mă joc
 cu niște lucruri.
 pe Facebook și pe Instagram și pe TikTok și pe YouTube,
 postez niște videori din perioada mea de pandemie
 în care am înregistrat foarte multe materiale video,
 le-am dat acum la cuiva să-mi facă rilsuri, materiale scur
te video,
 și îi face, îi pune în situație și le scoate în public.
 Le-am văzut.
 Și eu nu fac nimic, am delegat.
 Apropo de antreprenoriat.
 Cât mă costă în men, atât. Ia, fă tu.
 Mie vine cu analiza, cu...
 La acele videori unde abordez subiecte intense,
 că mă știți, îmi place să fiu foarte confortabil
 și să zic ce vreau ori oamenii să audă
 și nu deranjez că nu...
 Vreau să fiu așa cum mă știți, o fac și în public.
 Adică, exact cum vorbesc cu voi, le-am scos și în public.
 Unii îmi răspund cu foarte mare hate, cu amprindere, cu...
 Am văzut și alții să zicem.
 Răspund cu recadrări.
 Pentru mine este o abilitate foarte... un context excelent,
 când apare hate-ul, să îmi exercez recadrarea.
 Și asta am văzut!
 Ce am făcut a din eurați, prinso?
 Am făcut încă o recadrarea la hate.
 Unii oameni nu se apucă să se expună, să iasă în public
 pentru că au o leu să nu-mi iau hate.
 Eu vin și spun eu o ocazie foarte bună să îmi exercez recad
rarea.
 Ceea ce este un Cineo,
 bă, începe să fie evident,
 Rețineți asta.
 Cu cât mai mare abilitate, mai bună, mai eficientă,
 abilitatea am în a schimba sau influența,
 că nu ești mereu în puterea asta,
 de a influența percepția oamenilor asupra ta,
 a produselor tale,
 sau asupra ceea ce ai spus mai devreme,
 cu cât tu poți să schimbi percepția asta,
 tu ai controlul comunicării.
 E o abilitate bună s-o ai?
 mă gândesc.
 Și una din variantele care conduce această putere
 de influențarea percepților, este recadrarea.
 Vorbeam acum o săptămână, nici o săptămână.
 Deva zile. La Cluj a fost Andy Moisescu.
 Și am avut un workshop cu el pentru generația și grupa din
 Cluj,
 o să ne întâlnim și cu voi, în mod evident,
 despre branding personal.
 Andy în sine este un brand umblător,
 de 30 de ani în Reflectualor, un om apreciat cu foarte mult
e calități,
 constant pe TV și radio.
 Și l-am întrebat la un moment dat, ba, ce înseamnă branding
 personal?
 De ce m-ar interesa pene branding cu personal care nu sunt
 o persoană publică?
 Și un raspuns genial.
 Deci brandingul personal este percepția altora despre noi.
 Bum!
 Ia gândiți-vă un pic, aveti oamenii în jurul vostru a căror
 percepție despre voi ar trebui să conteze un pic?
 Sau a căror percepție despre voi vă poate încurca?
 Dacă ei vă percep într-un mod greșit, eronat, limitativ, n
ereal, vă poate încurca pe voi în activitatea voastră, chiar
 dacă nu sunți persoane fizice, mă rog, publice. Da sau nu?
 Aveți brand personal. Aveți brand personal. Asta în sine
 este o recadrare. Ce am făcut acum? Atât de ușor este.
 și o inclusiv conversație fără să îi spui,
 acum o să fac o recadră, de țină-te bine.
 Cum ar fi să?
 Nu, doar eu dai din cuvinte.
 Vă place tehnica asta?
 Bun.
 Marius, mai ai? Că mi-a plăcut mult ce-ați avut acolo.
 O secundă, că vrea Elena să ne zică ceva.
 Stai mândru, că vrei să ne zici ceva la un moment dat.
 Mă gândeam la filmul La vita e bela
 la Vita e Bella despre capacitatea tatălui de a salva copil
ul dintr-un lagr de nazist
 prin a-i crea percepții total diferite de speția săgătă.
 Excelent sugestie și îți mulțumesc că ai amintit-o.
 Notați-vă la Vita e Bella, un film pe care dacă nu l-ați vă
zut, uitați-vă dacă l-ați văzut,
 tutați-vă din nou.
 Filmul ăla este 100% recadrare pe bandă rulantă.
 Și este și într-un mod super făcut, pă lângă faptul povest
ea, actoria.
 Absolut fantastic film. O să mulțumesc, excelent.
 Uitați-vă la Vita e Bella, e genial.
 Cum un copil trece printr-un lagăr în Aldoia Răzvan Mondial
 și permanent, pentru că taică sui recadrează ce se întâmplă
 în joacă,
 copilul are zero traumă.
 și inclusiv asupra copiilor, atentie, putem să interv și să
-ți prind cu recadrări.
 Când copilul trage o concluzie
 și ajunge la o semnificație în defavorea lui,
 abilitatea părinteleui sau omului, maturului din jurul lui,
 nu contează că e părintele lui sau nu, de a-i recadrat ce
 se întâmplă,
 va face diferență între trauma sau nu.
 Hm?
 Marius, te rog.
 Da.
 Am avut frică de înaltime.
 Au.
 Ne-a fost cam greu aici.
 E da, e provocatoare.
 Noi am intrebat pe coleg
 de ce...
 Bucuria de inaltime pentru senzatia de zbor, libertate si
 frumusete.
 Adica, sa ai...
 Nu frica de inaltime, ci bucurie de inaltime pentru ca ai
 senzatia de zbor, libertate si frumusete.
 Ok, e forțat.
 E si greu, asta cu frica de inaltime este cumva...
 E greu de abordat prin recadrare.
 Te rog, Alex.
 E mai bine să ai frecă din alțime sau să trăiești cu regret
ul, lipsi, uneadrenaline, când sari cu parașotă?
 Nu o să-ți înțeleagă, pentru că ia panică doar că nu am uit
 de parașotă.
 Și atentie, ce faci tu? Iar e avocatul diavolului și e ușor
 provocator.
 Deci întrebarea de coaching, ce faci tu? Recadrarea înseamn
ă să îi scoți un beneficiu pentru faptul că el are acea
 problemă.
 Ștefan, te rog.
 Nu, nu.
 Ia.
 Vreau sa zic pentru frica ta, nu de inaltime, ai zis, dar
 nu de zbor. Am inteles sa zbor, forseamnul rand.
 E acelaasi lucru.
 Preferi sa-ti fie frica de inaltime sau sa simti adrenalina
 de la inaltime?
 Ma gandesc sa l-am sarit cu parasota aici, ca asa am avut
 si eu.
 E intrebarea provocatoria de tip coaching, nu este recadra
rea.
 Din nou, e nevoie să găsești și să începi într-un fel în
 care găsești un beneficiul la limita pe care omul o are.
 Maria, te rog.
 Mă gândesc că la înălțime ești... faci legătură între cer
 și pământ.
 Ești inelul de legătură sau poți fi inelul de legătură înt
re... mai sus și pământ.
 E o metaforă bună, hipnotică, nu ajută. Hai să încercăm așa
.
 Îmi este frică de înălțime.
 Să-mi numai ajută.
 Interesant că ți-e frică de înălțime, asta înseamnă că ai
 de ales între-a trăit
 dintre oameni muritori de rând sau să te provoci și să-ți
 dai seama cum e să trăiești de sus,
 măcar odată, simțind cu adevărat cum e să trăiești.
 Și asta îmi înțeam de rând.
 Și asta e un ecambol.
 Dă-i-l.
 Dă-i-l, dă-i-l, dă-i-l.
 Te rog, Larisa.
 Zici, zici.
 Dă-i.
 Interesantă perspectivă și-ți e frică și acum când stai în
 picioare?
 Ha, e bună!
 E bună, e bună, da, e bună că îl face să-ți glumească des
pre o limită.
 E bună, nu îi schimbă percepția.
 Nu orice poate fi atacat și adaptat prin recadrare, ca să f
ie disclaimer clar, ok?
 Ce aș folosi eu și ce am folosit eu cu Fadia, cu Fadia, co
legă din echipa mea,
 acum e colegă de echipă, anul trecut nu era,
 Am lucrat pe ea pe fobie de avion?
 Ce avea? Nu mai stiu. De avion.
 În timpul transei, în timp ce lucram cu ea, am făcut recadr
ări.
 În ce sens?
 Dar asta doar în transă funcționează.
 Nu la nivel cognitiv, că omul e arici.
 Am pus-o să-mi explice de ce este bine acum că a ajuns în
 avion.
 Dar era ghidată în transă. Practic.
 În momentul în care pui un om să-ți dea, să-ți explice el î
nsuși, singur, beneficia ceva ce nu vrea să facă,
 sau e frică să facă, o să-i crească motivația să o facă.
 Nu știu dacă mă urmăriți.
 Mi-e frică să zboră. Ah, ok.
 Dar dacă nu ți-ar fi, care ar fi beneficiu?
 Că tu zbori.
 Nu neapărat. În trans am făcut o ieșire mai ușor,
 pentru că în trans să nu se opune și poți să le dau eu, hip
notic.
 Merge și conversațional, dar mai greu.
 Merge și conversațional, dar mai greu.
 Bun, mersi. Dă-l în spate ca aici, nu vreau să uite că am
 uitat.
 Nu vreau să cred că am uitat.
 Dar nu i-a fost provocator, pentru că nu știut
 cum se face recreatarea, deși ne-ai explicat, nu am știut
 exact cum să începem și ce să începem.
 Adică eu sunt un ghid prost, am înțeles.
 Nu, nu am înțeles de la tine.
 Stop, stop, stop, stop, ce am făcut acum?
 Am înțeles în mod intenționat ceva greșit.
 Da.
 Ia n-a zis asta, puteam să înțelegă asta?
 Am forțat-o.
 Forțând-o, forțând înțelesul ăsta și făcând-o utu-ironic și
 jucăuș, am creat umor.
 Și atât de fucking simplu.
 E tot o recadrare, dar e o recadrare în context de umor.
 Te rog.
 Iar partea amuzantă și surprizătoare a venit când a fost
 chiar bilețelul meu, în sensul că am reziliență scăzută la
 nuuri,
 Am un curs pe care vreau să-l lansez.
 Am mers cu câteva mesaje către persoanele cunoscute, am
 primit multe numuri și, cumva, tot eu mi-am dat răspunsul.
 A fost ceva de genul...
 E ok să accepti aceste numuri și să nu mergi mai departe
 pentru că astfel eviți și daurile care vin către tine.
 Eviți și?
 Daurile care vin către tine.
 A, tu ți-ai zis-o ironic?
 Un pic, da.
 Adică ți-ai pus-o sarcastică cu sarea, așa.
 Da.
 O altă recaldare din punctul meu de vedere la refuz
 este că cât mai multe refuzuri primesc,
 acum, când e miză mică,
 cu atât mai puțin o să fie impactat, atunci nu o să fie o m
iză mare.
 Da, areseni.
 Nu.
 Gândeți-vă un pic.
 Ai vrea să primești un refuz peste 10 ani
 pe o miză foarte mare, gen cerere în căstorie, habarnam.
 Nu știu, dar mă duc, bă, jucăm pe mize sau ce facem?
 Că mi se pare că ceva stresat așa.
 Cu cât mai multe refuzuri primești, cu atât mai mult te că
lești, da sau nu?
 Și atunci călindu-mă la nuuri, am răbdare pentru dauri.
 Cu cât mai nuuri primești, cu atât mai mult crezi șansele
 să primezi dauri la un moment dat.
 din nou în joc al numerilor.
 Seductia și vânzările, nu glumesc,
 sunt jocuri de numere, adică
 cu cât mai mult primesc un nu,
 cresc șansele să apară următorul da.
 Exact, niciodată nu e doar nu.
 Și atunci, eu știind asta la nivel de
 informații empiric, nu știu când.
 Cu cât mai multe nu-uri primesc, cu atât mai aproape sunt
 de da.
 Dar tu să privești cu un entuziasm,
 E dusbziasp și curiositate.
 Nu vreau.
 Pe efect, date-mai încă o locă în spatea tău, e posibil să
 mă tot răd da.
 Vreau, nu vreau.
 Date-mai încă o locă în spatea tău, acum sunt mai multe ș
anse să văd mă tot răd da.
 Și aia e atitudinea.
 Bine, nu faci zeflemitor.
 Am înțeles.
 Dar tu, conștient fiind, ok, este o altă recadrare.
 Ce bine că primezi atât de multe nururi că am șansa să văd
 cum reacționezi eu în fata acestea nururi.
 și să-mi cresc eu resursele mele, astfel încât nuurile pe
 care le primez
 să nu mai fie despre mine, ci despre cel care mă refuze.
 Da, are sens, pentru că dacă nu aș fi primit până acum atât
 de multe nuuri,
 eu nu m-aș fi aflat în procesul ăsta și nu aș fi aici la
 cursul ăsta.
 Bravo! Bravo!
 Da.
 Vă dau una cum iză mare? O să usture.
 Adică unii o să fie, bă, dar mi s-a întâmplat sau trec până
 asta sau am trecut până asta
 și nu vreau să îngălții pe nimeni, dar reușesc.
 Infidelitatea.
 cunosc personal cupluri care au trecut prin infidelitate at
at el cat si ea
 si in urma procesului de a comunica deschis despre asta cu
 partenerul si cu psihoterapeutul
 au ajuns sa devina, sa creasca si sa vindece
 lucruri pe care altfel nu le-ar fi descoperit si nu le-ar
 fi vindecat.
 Ba mai mult psihoterapeutic, exista studii in sensul asta,
 peste 70-80% dintre cuplurile care trec prin infidelitate
 cu sprijință psihoterapeutic ajung să meargă mai departe în
 același cuplu
 mult mai conectați, mai benefic, mai maturi
 și mai
 stabili, mai echilibrați.
 Pentru că au trecut prin efidelitate, nu pentru că au tre
cut pe lângă
 sau nu ni s-a întâmplat. Are sens?
 Bun.
 Acestea fiind zise, ce vreau să facem acum
 este să vă jucați, doi câte doi,
 n-a sunat bine.
 A fost evidentă?
 Ați început să o vedeți?
 Cum pot să înțeleg greșit? Și le zic intenționat.
 Și de azi, înainte, o să vă prindesc. Până acum, ce amuzant
 e Horia. Nu.
 Doar știu să recadrez și sunt aten la ce pot să înțeleg eu
 greșit înaintea voastră,
 ca să vă da un hint.
 Dar la modul serios, vreau sa lucreaza doi cate doi.
 Ce aveti de facut? Vreau sa, pentru ca va place atat de
 mult metamodelul,
 vreau sa sustineti prima voastra sinistra de coaching.
 Cat de entuziasm!
 Va rog frumos, stati jos, lasati aplauzele!
 Va rog, o sa mergeți imediat in exerciții, liniștiți-va!
 Ce atat de mult entuziasm debordant!
 Va dau etapa din sinistra de coaching? Perfect!
 chiar dacă le știți deja.
 Etapa 1.
 Cum te cheamă?
 Păi, să ți-o s-o s-opți 190 de oameni din grupă ați rămas,
 din 190, ba nu, mai mult.
 Nu aveți cum să vă știți tot după nume, da? Așa că,
 primul pas, cum te cheamă? Pasul 2, raport.
 Pasul 3,
 ce roluri o să jucăm și în ce ordine?
 Cine o să fie ghidul, cine o să fie exploratorul?
 ce roluri o să jucăm și în ce ordine.
 Cine o să fie ghidul, cine o să fie exploratorul.
 Pasul 3. După ce a stabilit cine e ghid și cine e explor
ator,
 pasul 4. Na, fost polițist, e greu la mine.
 Nu știu despre ce vorbește Marez. Chiar nu știu.
 Uneori vorbesc cu el și nu știu despre ce vorbește.
 Adică în timp ce...
 Revenim! Pasul 4.
 Ghidul își intră în rol, exploratorul își intră în rol
 și Ghidul își intră în rol, adică începe exercițiu.
 Și Ghidul întreabă
 care e provocarea
 de azi?
 Sau cu ce poți să te sprijini?
 Vă dau una finuță pe care o folosesc eu și în cursuri și în
 ședințe individuale?
 Ce ai vrea să obții de la această conversație, întâlnirea?
 la finalul ei.
 Si astfel aflu scopul fara sa ma zica.
 Ce ai vrea sa obtii la finalul acestei conversatii?
 Sofii, dai una peste ochii direct. Asa.
 Alex, hai ca avem nevoie sa ne juc pat.
 Ce ai vrea sa obtii?
 Perfect.
 Pasul cat e? 6, nu stiu.
 5. De cand ai provocarea asta?
 Pasul 6, spunem mai multe.
 Din momentul asta,
 in momentul in care exploratorul vorbește,
 explică, atenție, dialog nu monolog.
 Deci nu-l las să vorbească doar el, vorbești și tu,
 dar vreau să nu intervii la fiecare încălcare de metamodel,
 că îl disperi.
 Fraza tampon, mai știți ce e aia?
 Bun, știți ce e, perfect, am înțeles că ați făcut-o și la
 master.
 Mind.
 Din momentul în care exploatorul începe să-ți explice
 provocarea, tu ești atent să faci două lucruri.
 Să intervi cu întrebare de precizie,
 atunci când încălcarea de metamodele foarte clară și cu miz
ă,
 adică apară o generalizare, apare o presupunere, apare o j
udecată de valoare, mama zice că nu-i bine, de-astea.
 E păcat să divorțezi, nu știu.
 Judecăți de valoare, asta înseamnă judecăți de valoare.
 Sau cu o recadrare.
 Ori intervic o întrebare de precizie, de metamodel,
 Ori intervic o recadrare,
 ce am făcut noi astăzi toată ziua,
 și mai e o variantă,
 Ori intervic o întrebare de detaliere.
 Adică, stai un pic, n-am înțeles, vrei să spui că,
 asta înseamnă că, te refer la...
 Adică asta nu e metamodel,
 asta e întrebare de precizie.
 Vreau să fiu sigur că am înțeles corect,
 vrei să spui că,
 și pe el să mai zic o dată, să vezi dacă ai înțeles corect.
 Păi nu, metamodelul atacă
 generalizarea, distorsiunea și ștergerea,
 întrebarea de precizii extrage informații la nivel de
 stai în pică, n-am înțeles de ce vorbim.
 Și atât!
 Asta e tot ce aveți de făcut.
 Nu contează dacă tu știi ce ataci, gen, știu că asta e
 generalizare, știu că asta e operator modal de posibilitate
, știu că
 asta e echivalență complexă,
 Știu că asta e sternoclidomastroidean. Nu contează.
 Nu ați?
 Am vrut să văd dacă face vreo diferență la voi lumele pe
 care le zic.
 Contează
 pe tot parcursul exercițiului să menții stare de raport
 non-judecată
 ascultare conștientă, adică să fii cu omul tău acolo, nu
 ce manandii seara, când mai trează exercițiu, unde fac rez
ervare.
 Și aveți prima voastră ședință de coaching.
 Sunteti ok dacă întârzem un pic în seara asta?
 Bine. Aveți 10 minute de persoană,
 nu mai mult, că nu vreau să faceți ședințe de coaching,
 vreau să vă exerțați abilitățile.
 10 minute de persoană puteți să stați aici înăuntru,
 doi câte doi lucrați cu oameni pe care nu i-ați mai întâln
it până acum ca să vă provocați.
 10 minute de persoana. Da, Cati?
 Nu, lucrați cu aceeași persoană cu care începeți,
 schimbați doar rolul, dar începeți să lucrați cu cineva cu
 care n-ați lucrat până acum.
 Bine. 10 minute de persoană, start!
 Ce, v-am deranjat, asa e? Eu v-am incurcat.
 Pare rau, ce sa zic.
 Hai, reveniti usor, usor, usor, usor, usor.
 Daca nu revii usor, usor, acum o sa vorbesc intr-un fel hip
notic, care o sa programeze un cosmar la noapte.
 Si o sa-ti programeze un cosmar cu balaur, cu zmoala, cu...
 Nu? Nimic?
 Cine a fost reticent înainte de acest exercițiu? Sincer, mâ
na sus.
 Perfect, mulțumesc.
 Cui a plăcut până la urmă?
 Înțelegeți în debat?
 La fiecare fucking exercițiu aveți privirea...
 Ce vrea ăsta mă, exercițiu? Toaletă, telefon...
 Dar după ce-l faceți, îți place.
 Dintre cei care vorbiți rar cu mine și ar vrea să-și înving
ă frica de a vorbi în public,
 Ss, ss, ss, ss.
 Ia uiți Diana?
 Ia uiți Diana?
 Un mic la Diana, vă rog?
 Ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss,
 ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss,
 ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss,
 ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, ss, s
 Ss...
 Stai, stai, stai, sa vina microfonul ca nu te aud.
 Cum?
 Li sau di?
 Stii pe ce se plimba Tarzan in jungla?
 Nu.
 A, Liana!
 Buna!
 Cum a fost Liana?
 Nu, nu, nu, las-o acolo.
 Nu, mai...
 Faceti-va un grup de WhatsApp.
 Cum a fost Liana?
 Interactiv.
 Interactiv.
 Ce cuvânt elegant să spui că ți-a fost...
 Cum, de fapt?
 Cald.
 Cald?
 ți-e cald acum sau ți-a fost atunci?
 Acum.
 Foarte cald.
 Foarte cald, ok.
 Și totuși dacă ai adus-te microfonul mai aproape și te-ai
 concentrat pe cum a fost exercițul,
 dacă ai spunit-o unui prieten cum a fost exercițul, ce îi
 spune?
 Am învațat ceva din el.
 Ce? Poți să-mi spui?
 Cu cine ai lucrat tu?
 Cu Alex.
 Pe ce provocare a avut Alex?
 Daca poti sa ne spui, putem sa intrebam?
 A ta?
 A mea.
 De-a tine vorbesc.
 Nu ati apucat, ok.
 A vrut sa vin in sala sa vorbesca cu tine.
 Eu sa te aud de cum mi-a vrut sa-mi spun.
 Cum simti ca ai invatat ceva nou din asta?
 Vorbind cu el am realizat niste lucruri.
 Pot sa-mi spui unul? Unul.
 Da, ca e foarte important sa faci raport.
 Cu cine?
 Cu interlocutorul.
 Cu interlocutorul, ok.
 Perfect, merci.
 E suficient.
 Acum ca s-a inchiat etapa de a vorbi in public, cum te sim
ti?
 Adica cum te simti raportat la cum te simti inainte?
 E confortabil acum, aici, cu voi.
 Nu stiu cat de confortabil imi va fi cand va trebui sa fac
 prezentariile pe care va trebui sa le bagi.
 sau afli?
 Păcându-le.
 Du-te.
 Ok.
 Și cum te antrenezi pentru ele?
 Vorbim cu voi.
 Aplauze pentru Liana, vă rog.
 Mulțumesc.
 Bravo.
 Al cineva care vorbește rar cu mine și vrea să-și confrunte
 această limită?
 Să ai un pic.
 Cine are limita asta de vorbit în public?
 Așa, ca să vă iau eu direct undeva altă.
 Te rog, Simona, dacă am înțeles bine?
 Eu am o întrebare.
 Da.
 mă întreb dacă este etic ce am făcut.
 Adică colegul meu avea, poți să spun, provocarea sau...
 Ai grijă ce-mi spui totuși, că dacă ai început cu este etic
,
 sunt deja mai făcut să fiu sensibil atent.
 Cumva frustrat că nu se implică într-o activitate sportivă.
 Așa.
 Și la final l-am adus în punct intenționat,
 în punctul în care să constate că, de fapt, nu este nicio
 problemă
 și e ok că nu face asta momentan.
 Era vorba punctual de noti, de fapt.
 De?
 Era vorba punctual de not.
 De not.
 Tocmai asta spuneam, ca fac foarte multe activitati...
 Să mă ridic în picioare.
 Bravo, aprecize.
 Vlad, fac foarte multe alte activități sportive,
 dar de mult timp îmi doresc să învăț să not.
 Dintr-un motiv, unul al unui profesor, prea puțin didac,
 n-am învățat în copilărie și am rămas...
 Și a rămas un obiectiv de altău, de mea și dorii să fac
 asta.
 Exact.
 Și ai ajuns în punctul, dacă am înțeles Simona corect...
 Da, eu m-am gândit că nu e neapărat obiectivul lui și poate
 e mai mult preluat sau poate...
 A abordare foarte bine, atentie!
 Nu contează ce crezi tu, contează ce crede clientul explor
atorul în cazul ăsta și ce simte la finalul unui astfel de
 proces.
 Nu contează ce crezi tu. Dacă el este împăcat cu faptul că
 a realizat, stai mă un pic, eu sunt perfect în regulă că nu
 not,
 nu e treaba ta să îi spui auzi, dar totuși nu ai vrea să
 noti.
 Doar ca să te simți tu etic. Nu așa funcționează.
 Deci, n-am greșit faptul. Adică n-am făcut nimic nepotrevit
, că e, la final, ajunsind să spună că e ok.
 Nu. Rețineți asta. Când lucrăm în contexte tip coaching, at
entie, nu înseamnă că vă uiteți să faceți coaching, nu trebu
ie să deveniți coach.
 Doar voi aveți în viața voastră, sau aveți să avea oameni
 în jurul vostru, de la mamă, tată, copii, partneri de cuplu
, sau echipă la muncă,
 unde s-ar putea să fie beneficiu tău să știi să pui întrebă
ri de tip coaching, da sau nu?
 Aia nu înseamnă că ești coach, că trebuie să faci coaching
 ca și industrie și nu.
 Dar ajută să știi să pui niște întrebări dacă ești un lider
 de echipă.
 Are sens? Și atunci, din nou, cu aceeași mentalitate, nu
 contează ce crezi tu despre provocarea lui,
 contează cu ce răspuns rămâne el sau simte el la finalul
 provocării.
 Evident nu îi zici, auzi, cred că este în regulă să conclu
zi ia lui, da?
 Cred că este în regulă să îmi dau de misia și să mă duc să
 fac...
 Cred că o să ucid în masă niște oameni și mă bucur că mi-am
 găsit misiunea în viață.
 Și tu să zici, mă bucur că ai auzit la o concluzie.
 Nu la modul ăla de împăcare, mă refer.
 Evident filtrezi un pic la ce concluzie ajung și dacă e una
 care e vădit neincologică, îi zici, a, nu vrei să mai gând
im un pic?
 Dar dacă el e împăcat că a venit cu supărarea că nu merge
 la not și acum nu mai are,
 Tu ai făcut bine. Toate răspunsurile sunt în explorator, nu
 în tine sau în altcineva. Are sens?
 Mersi de oricum de subiect.
 Mersi Vlad. Matei vrei să spui ceva?
 Fix la ce spunea colegă noastră Simona.
 Și dacă totuși clientul are tendința, și cred că aici a f
ost și frica ei de ecologie, să intre în transa de autor
itate și orice
 Vag proiectează coach-ul pe client
 Așa
 Să își asume ca fiind rezoluția lui
 Nu înțeleg întrebarea
 Sună, înțeleg ce spui, nu înțeleg de senț
 Adică fix cum în situația lor, de exemplu, dacă clientul
 sau exploratorul
 Ar fi fost...
 Intră des într-ansă de autoritate
 Așa
 Ea s-a simțit că, ok, poate am proiectat
 Muzicul ăsta
 Poate am proiectat
 Tu vorbești de mecanismul terapeutic proiectie-cuntraproie
ctie, la aia te refer?
 Transfer contra transfer, la ea te referi?
 Nu tocmai.
 Acum ai vorbit de ecologie.
 Ce am simtit eu, si este posibil
 sa fie vorba despre asta,
 ca frica ei de ecologie este ca poate
 a proiectat raspunsul lui.
 E posibil, da, pentru ca
 n-are experienta. Si atunci la inceputul
 inceputului, cand faci ceva pentru prima oara de genul asta
,
 care de nou te o asumare de responsabilitate,
 e posibil sa apara sindromul
 impostorului,
 care zice, de unde stiu eu, ca clientul meu a ajuns la conc
luzia
 concluzia corectă.
 Nu știi, contează doar emoția lui.
 Dacă el spune, mulțumesc că m-ai ajutat,
 dar tu simți că nu l-ai ajutat,
 tu tăși dracu'.
 Pentru că contează ce crede și simte el.
 Are sens?
 Eu am avut ședințe de coaching la viață,
 vă spun sincer, pe bani mulți,
 în care la finalul ședinței am simțit
 că eu voiam să dă banii omului înapoi,
 că mi-am perdut timpul.
 Dar doar o că nu fac asta.
 Dar simțeam că bă, ne-am cam...
 Bine, a avut multe rezistențe, ars, aiurea, până am păcut
 să înger la ceva, știi?
 Dar el, clientul, du-te dreacu, a scris două pagini.
 Și îl era revelat.
 Și atunci am învățat să înțeleg și să mă concentrez pe cu
 ce rămâne omul, nu cu ce cred eu că e corect.
 Din nou, harta lui contează, nu a mea.
 Pentru că el vine cu problema de pe harta lui, soluția tot
 pe harta lui, emoția pe care e o lorare al finală, tot pe h
arta lui.
 Nu e a mea.
 Treaba mea e să fiu non-judicativ,
 curios, empatic, compasiune,
 minte critică, să se sizez în călcări de metamodel,
 și bine intenționat.
 Adică să vreau să fiu acolo pentru el, chiar să vreau să-l
 ajut.
 Și atunci mi-am făcut treaba din stat. Restul sunt abilită
ți.
 Metamodel, raport, recadruare, sunt abilități. Restul.
 Are sens ce am spus?
 Mersi.
 Dă-l tu în spate la Marius, dacă am văzut bine.
 Și să pregătește Eva.
 Da, am vrut să spun că am fost într-un proces de coach cu
 un coach începător.
 Așa?
 Și era ezitantă.
 Și eu i-am zis așa,
 nu contează, tu pune-mi întrebările că eu vreau să lucrez,
 eu o să te ajut pe tine, eu eram clientul și îi spunem,
 eu vreau să te ajut, vreau să-mi rezolv problemele.
 Întotdeauna clientul ne va ajuta.
 Nu o să te jude cum faci, nu contează, te rog, nu mai ezita
.
 Așa este.
 Împuneam întrebări, îmi permit să spun, te rog, nu mai.
 Spune-mi direct că eu vreau să te ajut, eu vreau să rezolv
 problema.
 N-am judecat-o din niciun punct de vedere, știam că începă
toare am acceptat asta, pentru că eu vreau să-mi rezolv
 problemele.
 Foarte bine, bravo! Și e excelent! Și foarte bună setare,
 pentru că orice colegul care lucrație, de-aia vă tot ameste
c și vă zic lucravați cu cineva să lucra până acum.
 Cursul ăsta, așa îl propunem, nu reușim mereu pentru că ne
 întindem cu întrebări, cu răspunsuri, cu concepte, dar îmi
 doresc foarte mult să rămână la voi cu valoare în viața vo
astră cât să poate de practică.
 Adică nu vreau să pleci de aici să spui ce concept niște o
ameni făcu azi recadrarea și să explici cuiva la mol, să par
 interesant.
 Pe mine mă interesează să rămân cu abilitatea de a face rec
adrarea sau cu abilitatea de a ști ce înseamnă procesul de
 coaching, să auzi o încălcare de anetomodel, să știți să pu
i o întrebare cu o frază tampon.
 Practic mă intentam să știți să faci asta.
 Ori asta nu s-a ajuns să știți să faci,
 dacă nu faci joculețe cu exerciții pe mizemiți cu colegul t
ău.
 Da sau nu?
 Ei, în acest proces,
 unii veți ști deja despre ce este vorba,
 că ați făcut alte cursuri sau ați făcut cu mine sau cu alț
ii online,
 alții nu veți ști despre ce este vorba,
 că ghici ce e primul arăt când face asta.
 E perfect în regulă.
 Aici, în toată sala asta, nimeni nu greșește.
 În afară de mine.
 Iar eu nu greșesc.
 Vă dă ce se aminte, da?
 pentru că, dacă vrei aducă aminte, clientul vrea să-și rez
olve provocarea.
 Eu am lucrat cu oameni foarte experimentați,
 inclusiv cu psiholoșiți și psioterapeuti,
 adică mai bine pregătiți ca mine dogmatic, științific, scol
astic, dacă vrei.
 La începuturi chiar, nu neapărat acum.
 Și pentru faptul că erau foarte deschești la minte,
 într-un curs de coaching am făcut asta,
 ei erau foarte deschești la minte, deși cu experiența mare
 profesională decât mine,
 eu, un simplu wannabe coach la început, acum 10 ani,
 Am reușit să lucrez cu ei undeva la jumătate de oră, 40 de
 ori era atunci exercițiu,
 pe o provocare foarte intensă, cu un om care făcea asta cu
 alții la rândul lui ca a's a fucking business.
 Și l-a ajutat.
 Și a fost revelator și pentru el și pentru mine. Eu am învă
țat, el a rezolvat.
 Dar asta pentru că a avut o minte foarte deschisă. Deci
 clientul vostru e acolo pentru că vrea să răzulve ceva.
 Are sens cadrul ăsta?
 Tu nu ai cum să greșești decât dacă devii directiv. Îi spui
 ce să facă.
 Și atunci a ieșit din exercițiu, nu e ceva ce eu predau.
 Tu nu ai de ce să fii directiv.
 Am lucrat cu un tip la un alt antreprenor
 care are un hotel la mare, în Mamaia.
 Bă, eu nu știu nimic despre hotel la mare, Mamaia.
 Zero. Nu am nicio treabă.
 Dar eu știam să se sizez generalizări și distorsiuni.
 Asta e tot ce știam să fac. Și mi-a mers.
 Și omul a avut mega revelație.
 Pentru că el conectează cu harta lui, nu eu.
 Eu doar oglindesc ce îmi spune
 și dau înapoi sau reformulesc și recadrez. Atât.
 Mulțumesc mai vreți, foarte bună precizare.
 Eva.
 Nu, ok, altcineva.
 Cine n-a mai vorbit cu mine și vrea să vorbească?
 Și să-mi spună cum am fost.
 3, 2, 1.
 Aici mi se spune că insistă totuși cineva să vrea să cumine
.
 Aici? Nu, nu, nu, fix lângă tine, Elena. Te rog.
 Și imediat.
 Damândru, numele?
 Iulia.
 Ce-au, draga mea.
 Dale.
 Eu am făcut exericiția cu colegul meu Florin.
 Așa?
 Ați apucat să lucrați amândoi?
 Eu am apucat să lucrez mai puțin în rolul de explorator.
 Ai fost mai mult ghid?
 Am fost mai mult ghid.
 Ok.
 Cum ți-a plăcut rolul ăsta?
 Greu.
 Ok.
 Sau provocator, cum e, de fapt?
 Provocator.
 Ok.
 Nu știam la un moment dat ce întrebări să mai pun.
 E perfect în regulă. Când nu știi ce întrebări să mai pui,
 îți dau un secret.
 Auzi? Dacă ai fi în locul meu, ce întrebare ți-ai pune?
 Vă jur că fac asta.
 Când nu mai am sau mi se pare că fuge și se ascunde,
 îi zic acum că mi-ai spus tot ce mi-ai spus, dacă ai fi în
 locul meu, ce întrebare ți-ai pune?
 Aia pe care nu vrei să o auzi.
 Și o fac și așa, o fac și grav așa, ști?
 Ca și cum știi, m-am îndoia ce nu vrei să-mi spui.
 Abarnam ce nu vrei să-mi spui.
 Vă ajută asta?
 Bravo! Îți mulțumesc mult, Iulia.
 Excelent.
 Brăzvan!
 Dar Răzana n-a mai vorbit cu mine.
 De la modul 1 nu mai vrea.
 Da-mă-mi ente, te rog.
 Eu am discutat cu Ghidu din stânga.
 Așa?
 Pe ceva comunicare eficientă,
 că eu nu am comunicare eficientă cu unele persoane.
 Încă?
 Încă.
 Ok.
 și am ajuns la ideea de validare, că eu am nevoie de valid
are.
 Și ea mi-a explicat că aș putea să mă validez singur cu pro
priele probe pe care le am.
 Dovezi, adică?
 Dovezi, da, exact.
 Și chiar m-a ajutat, am zis, până în practică.
 Bravo, excelent.
 Mersi mult, Drazvan.
 Eu te-l zică foarte bun.
 Mersi frumos.
 Da, te rog.
 A venit și microfonul.
 Dreapta ta, mersi.
 Și numele?
 Eu te știu, dar vreau să te știi și colege.
 Mersi.
 Simona, sunt.
 Bună seara.
 Am lucrat cu Adina, colegă mea.
 Am făcut împreună ambele roluri.
 M-am simțit bine, n-am îndo-o.
 Mi-a plăcut.
 Și mi-a plăcut mult în rolul de explorator,
 pentru că mi-am dorit să
 să-mi rezolv sau să-mi clarific o anumită provocare.
 și Adina m-a ajutat punând întrebările,
 spunând, mai spunem sau ce vrei să spui prin asta,
 excelent întrebare, e excelent întrebare, bravo.
 M-a făcut să văd și anumite aspecte pe care nu le luați pân
ă atunci în considerare.
 Excellent.
 Și asta m-a prins foarte bine.
 Bravo, Simona.
 Dă-l în stânga că văd că a prins glas.
 Mulțumesc.
 Vreau doar să puntez că am fost foarte stresată,
 că nu o să știu ce întrebări să-i pun.
 Aha. Și ai avut dreptate?
 Se pare că m-am descurcat.
 Bravo.
 Așa că de acum încolo, când o să spui, cred că nu o să știu
 ce să fac,
 ce o să spui în același timp imediat,
 s-ar să-l putea să te înșele.
 În dialogul tău, între rău că nu mai îți spune mintea, nu o
 să știi ce să faci,
 spuneți tu imediat sau s-ar putea să mă înșel.
 Are sens ce vă zic?
 Bun, acestea fiind zise pesărite fără microfon, cu ce pleca
ți acasă din această zi?
 Iulia, te rog, tare!
 Da?
 Bă, scuze!
 N-am mai ajuns Ana până acolo.
 Să încerc să...
 Mulțumesc frumos!
 Elena?
 Să fac mai des, după cum se facă.
 Alcui.
 Perfect.
 Să...
 Să...
 Să atent ca și eu să fac o trăasă.
 Am o...
 ... proiectie.
 Perfect. Mulțumesc.
 Alex.
 Ce-ți cu ele? E...
 Mi-ai dat un...
 Acu, asta a pleci acasă.
 Acu, asta a pleci acasă.
 Cine crede și simte acum că procesul de a face coaching nu
 este atât de complicat dacă urmezi o strategie simplă de
 comunicare?
 Începe să fie clar.
 Mulțumesc frumos.
 Simona, vrei să spui ceva?
 Ha! Ha! Ha!
 Mersi, Vlad!
 Bravo! Iti multumesc!
 Te rog, Stefan!
 Ok, ok...
 Bravo! Asta e de la Paul Oltano ca sa fie clar sa...
 Send him some love, ca de la el o stiu cu el am vorbit des
pre asta. Te rog!
 Excenent! Iti multumesc! Bravo!
 Vreti sa va spar capul un pic cu asta cu 360 sau vreti sa
 va fac asta maine?
 Ce v-am desenat eu aicea este un cerc.
 Da sau nu?
 E un cerc.
 Dar ia gândiți-vă un pic, 3D.
 Dacă ăsta nu ar fi un cerc și ar fi o sferă,
 și situația și provocarea mea ar fi în centru,
 câte posibilități aș avea să interpretez aceeași situație?
 Îți spun eu, multe.
 Mulțe tare de tot.
 Asta înseamnă că nu contează ce mi se întâmplă,
 contează din ce unghi mă duc să abordez ce mi se întâmplă.
 Mhm.
 Mersi.
 Te rog, Teo.
 Dacă te shirdești frumoasă, sssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssss
 Aaaa, interesant.
 Și ce convingere ți s-a schimba ție pe care o să o aplici
 de acum încolo?
 Raportala cum pare o persoană și ce poate să fie de fapt?
 Că...
 Eu calculez, filtrez realitatea cu filtrele mele și mi se
 pare doar că o persoană e într-un fel, nu înseamnă că e în
 acel fel.
 Bravo. Și să menții curatatea sau de scopere cum e de fapt?
 Da.
 Sunt când deschis. Sunt foarte mult de tine, bravă.
 Excenari.
 Da, merita, aplaudați-o că merite.
 La 16 ani să ai deschiderea, să faci click-uri de genul ă
sta, eram departe, dacă i-aveam minte așa deschis atunci.
 Acestea fiind zise, mâine dimineață... da, scuze-mă, stai,
 stai, stai.
 Plec și eu cu ceva din seara asta, cu un inel, dacă nu vine
 proprietarea să-l revendice.
 Andrei vrea să dea un inel cuiva și cam ăsta-i mesajul.
 S-ar putea să iau și bătaie dacă ajung cu el la casă, așa
 că...
 Rămâneți un pic, rămâneți un pic.
 Deci e un inel la Andrei care a pierdut proprietara.
 Ar fi interesant să fie un proprietar, de fapt.
 Îl regăsiți la Andrei, bine?
 A fost uitat la toaletă la fete, nu ca aș fi fost eu acolo.
 Dar a ajuns, da.
 Specific.
 Imediat, stați un pic. Vreau să vă pun pe proiector o
 imagine pe care am primit-o de la voi de la cineva din sala
, a venit și mi-arătat-o,
 care arată și sublinează în fapt și în esență că ceea ce
 noi simțim se bazează pe ceea ce interpretăm,
 iar ceea ce interpretăm se bazează pe cadru pe care îl
 acceptăm ca fiind singurul valabil.
 Valentin?
 Ce vedeți aici?
 Este un cuțit, e blurat un pic că e mult zoom.
 Se vede un cuțit asupra unei persoane?
 La nivel de cadrul ăsta.
 Zoom out.
 În realitate, este exact opusul.
 Cealaltă persoană agresează pe primul.
 Nu primul pe... Are sens?
 Și doar prin zoom, deci doar prin faptul că m-am concentrat
 pe un cadru,
 mi-aș fi făcut o impresie. Evident că este metaforii, da?
 Aș fi tras o concluzie și aș fi simțit o emoție de compas
ione pentru cineva care într-adevăr în realitate era agresor
ul.
 Are sens?
 Bun. Da, Ștefan, pe scurt.
 Da.
 Mulțumesc mult.
 Deci că, tu poți să porți șlap cu șosete, da?
 Asta este prima perspectivă, primul cadru.
 Dar dacă tu folosești acel picior cu care ești îngălțat, cu
 șlapușul și cu șoseta, ca să-l lovești între picioare pe
 Hitler,
 e n-am să mai fiu așa de focusat pe acei șlap și șosete.
 Nu este original content, e luată de undeva, vreo recunos.
 John Oliver, așa o cheamă cu domnul.
 E bună, e bună.
 Laurentiu.
 Ce program avem mâine? Ok.
 Știu că ultima oară și ultimele dă și inclusiv cu mine,
 cred că la voi sau la Cluj am făcut și asta la un moment
 dat,
 Am plecat mai devreme, asta a mai mult sămbătă și am stat
 mai puțin domenică.
 În același timp, mâine nu trebuie să facem asta.
 Eu sunt la program normal, ca să zic așa, dar ați venit câț
iva multicei,
 din câte am văzut, care mi-a spus că ați vrea să rămâne mai
 puțin mâine,
 pentru că aveți boruri, treabă, mese, înfamine și mai știu
 eu ce.
 Dar, pentru că nu vreau să fie asta o regulă, că am program
 până la 6, nu până 5 sau la 4,
 am zis că îi facem un vot, care, atenție, nu înseamnă deci
zie.
 Adică tot tragem concluzie.
 Cât dintre voi ați vrea să plecăm mai devreme mâine?
 Mâna sus.
 Sunteti prea puțini, mâna jos.
 Și acum doar ca să confirmăm,
 cât dintre voi ați fi mai relaxat și mai confortabil
 cu o rămâne până la program normal cu pauză de masă?
 Mâna sus.
 Îmi pare rău, ați pierdut la vot primii.
 Ați înțeles de ce mă refer?
 Mâine, program normal.
 Cepem la 10, pauză de masă terminăm la 6.
 Mâine vorbim și ne jucăm din nou cu transa himnotică.
 Vorbim cu niște părți din noi.
 o să ne cunoaștem un pic profunzimea să flătească,
 o să cunoaștem niște părți din noi care ne iubesc,
 și ne plac și ne fac mult bine, și o să comunicăm cu ele la
 un mod foarte intim,
 și dacă avem timp și ne jucăm, putem să comunicăm și cu
 cele care ne sabotează
 și ne fac atât de mult bine.
 Dacă nu, data viitoare.
 Dar mâine va fi o zi intensă, frumoasă, așa că cine intenț
ionează să se tragă pe face
 doar că auzi că va fi o zi intensă?
 Iurez?
 V-am popat, noapte bună, ne vedem mâine-n iată, pa!
